Romania Online

Welcome to Romania Online – Forum romanesc pentru diaspora romana, discutii, afaceri, emigrare, matrimoniale.

Daca doriti promovarea unui eveniment in comunitatile de romani, va putem publica un mesaj in paginile Romania Online in mod GRATUIT.

Echipa romaniaonline.forumz.ro cauta persoane interesate sa devina moderatori.




    Traditii Romanesti

    Distribuiţi
    avatar
    Admin
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 80
    Data de inscriere : 07/05/2009
    Varsta : 42

    Traditii Romanesti

    Mesaj  Admin la data de Mar Mai 19, 2009 12:20 pm

    Probabil ca nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decat stravechile sale traditii si obiceiuri. Calatorul vestic va fi surprins sa descopere in Romania un loc plin de legende, mituri si traditii pastrate de-a lungul secolelor. Aici, diferite momente ale anului, sarbatorile religioase - culesul, secerisul - sunt sarbatorite cu mare bucurie prin festivaluri si petreceri.

    Turistii sunt fascinati de dansurile populare romanesti precum "calusarii" sau "hora" - combinand miscarile elegante si versurile satirice cu ritmurile ametitoare ale dansului. Calusarii este un dans cu caracter de ritual de initiere in timp ce hora poate fi dansat de toti membrii comunitatii, mai ales Duminica. Turistii ce nu sunt obisnuiti cu aceste sarbatori vor asista amuzati si speriati, curiosi si rezervati, insa din momentul in care vor percepe mesajul transmis de dans si vor realiza ca ei ajuta de fapt la reconstruirea vremurilor stravechi, isi vor aminti mereu emotia acelui moment unic. Invartita, Hategana, Batuta si Banu Maracine sunt alte dansuri ce redau specificitatea fiecarei provincii Romanesti prin modul unic in care combina miscarile specifice cu pasii.

    De Craciun si Revelion, copiii and tinerii merg din casa in casa cantand colinde. In unele regiuni, ei danseaza purtand masti populare si strigand uraturi. In schimb, primesc fructe si placinte. Cele mai cunoscute colinde sunt Steaua, Plugusorul, Sorcova si Capra.

    Boboteaza (6 Ianuarie) si Sfantul Ioan (7 Ianuarie) marcheaza prima saptamana din Ianuarie. Este momentul in care romanii merg la biserica pentru a lua din apa sfanta utilizata pentru vindecare si purificare. In localitatile din lungul raurilor, tinerii se intrec pentru a aduce inapoi pe tarm crucea aruncata de preoti in apa inghetata. Aceia care reusesc se vor bucura de belsug. Este momentul in care apele sunt considerate sfinte si de aceea femeile nu spala in urmatoarele opt zile.

    Martisorul (1 Martie) este sarbatoarea sperantei, optimismului si credintei intr-un viitor tot mai bun, an de an. In aceasta perioada, din contrastul dintre frig si razele soarelui, dintre intuneric si lumina, viata si primavara renasc victorioase. Simbolul acestei sarbatori este un snur alb-rosu cu o amuleta (moneda sau pandativ) pe care parintii obisnuiau sa il lege la mana copiilor si pe care baietii il ofera fetelor in semn de noroc si sanatate. In Dobrogea, martisorul este purtat pana la sosirea berzelor, dupa care este aruncat pe usi, ferestre sau pe coarnele animalelor, pentru a alunga spiritele rele si a invoca viata.

    Pastele este sarbatoarea pe care romanii o vor asocia mereu cu ciocnitul oualelor rosii. Legenda spune ca, dupa ce Isus a fost crucificat, preotii farisei au sarbatorit printr-un banchet. Unul dintre ei a spus: "Cand cocosul pe care-l mancam va invia din morti si ouale fierte se vor colora in rosu, doar atunci va invia Isus din morti." Nici nu a terminat bine de spus acestea ca ouale s-au colorat in rosu si cocosul a inceput sa dea din aripi. Acum, la sarbatoarea Pastelui, ouale rosii se ciocnesc dupa un ritual specific: persoana mai in varsta ciocneste varful oului sau de varful oului unui comesean spunand: "Hristos a inviat!", celalalt raspunzand: "Adevarat ca a inviat!" In prima zi de Paste, de obicei se imbraca haine noi, ca un semn de reinnoire a trupului si a sufletului.
    Masa este un prilej de reunire a familiei si se compune, in afara de ouale rosii, din branza de burduf, ridichi si salata verde, friptura de miel si placinta cu branza dulce.

    Arhitectura traditionala romaneasca se pastreaza indeosebi in mediul rural, dar si in numeroase muzee de etnografie. Fondat in 1936, Muzeul Satului din Bucuresti este unul din cele mai valoroase locuri de acest gen din lume. Muzeul etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, Muzeul Astra din Sibiu si celebrul muzeu in aer liber de la Ramnicu Valcea sunt alte locuri care au pastrat arta nascuta acum cateva secole, pana in prezent.

    Arhitectura caselor, olaritul si sculptura in lemn, pictatul icoanelor pe sticla, si confectionarea mastilor folclorice, instrumentele muzicale - cimpoaie, flauturi, viori - broderiile, sunt minuni nascute dintr-o mana priceputa, mostenita din generatie in generatie timp de secole. In multe gospodarii, hainele, covoarele si broderiile sunt inca lucrate manual. Covoarele tesute la razboi sunt foarte apreciate pentru calitatea, modelele si culorile lor.

    Muzica a reprezentat intotdeauna unul din cele mai importante elemente ale vietii romanesti. Doina, cantecul epic, precum si versurile satirice improvizate pentru petreceri (hora, nunta, botez) formeaza un repertoriu foarte bogat. Chiar daca sunt de mai putine feluri, cantecele lirice, in special cele de dragoste si dor, reprezinta ceva special. Unul din lucrurile cu care romanii nu vor inceta niciodata sa se mandreasca este cantatul la cimpoi - instrument inventat de vechii daci. Unii cantareti folosesc de asemenea si frunze sau oase de peste ca instrumente muzicale.

    Costumele populare imbina broderii complicate si culori vii, in modele care de obicei reprezinta flori si animale conventionale (Valahia si Oltenia) sau figuri geometrice (Transilvania). Fiecare regiune are costumele ei reprezentative. Dar peste tot, femeile poarta pe cap baticuri colorate, iar barbatii, caciuli din lana de oaie. In Maramures, aceste caciuli sunt foarte inalte, fara bor, si decorate in diverse modele. Ele poarta denumirea de 'clop'.

      Acum este: Mar Dec 18, 2018 11:00 pm